Istoric

Progresele importante care s-au făcut la nivel mondial în ultimii 50 de ani în înțelegerea mecanismelor patogenice și consecințelor tulburărilor de somn și în mod particular ale sindomului de apnee în somn (SASO) la adulți, au facilitat ulterior dezvoltarea somnologiei pediatrice. Acest proces inaugural al somnologiei pediatrice s-a concretizat în primul rând prin deschiderea unor laboratoare de somn dedicate copiilor, prin supraspecializarea medicilor, cât și prin studiile ale căror rezultate au fost publicate în efortul de a înțelege caracteristicile somnului și ale tulburărilor de somn specifice vârstei pediatrice.

În plus, identificarea precoce a unui copil cu tulburări de respirație în timpul somnului poate fi privită ca o acțiune de prevenție a viitoarelor evoluții nefaste ale viitorului adult. Impactul sindromului de apnee de tip obstructiv în timpul somnului (SASO) este cu atât mai important la vârsta pediatrică cu cat necesitățile de somn sunt mult mai crescute decât la adulți - durata de somn este mai mare corespunzând intensei dezvoltări neuronale și somatice de la această vârstă. In plus, patogenia tulburărilor de respirație în timpul somnului se suprapune pe un sistem fiziologic aflat în dezvoltare dinamică, generând astfel vulnerabilități specifice care nu se întâlnesc în mod obișnuit la adulți.

În timpul somnului se secretă hormoni de creștere, prolactină, testosteron, crește producția de proteine și are loc reglarea temperaturii, cât și modularea intensă a sistemului nervos autonom și a organelor sale țintă. Somnul contribuie la homeostaza funcțiilor imune iar în acest sens numeroase studii au arătat că deprivarea de somn sau fragmentarea somnului la copil are drept consecință o frecvență mai mare a infecțiilor, cât și dereglarea imunității nespecifice. Somnul are, de asemenea, un rol important în reglarea stărilor emoționale și a comportamentelor sociale, consolidând memoria și facilitând învățarea.

Din această perspectivă, în ultimele 2 decenii se constată o asociere progresivă între tulburările de somn la copii și afecțiunile cardiovasculare, metabolice și dezvoltarea neurocognitivă a copiilor.

Nu cu mult timp în urmă, a fost postat pe una dintre rețelele de socializare un comentariu legat de problemele de somn la copii, comentariu care afirma despre acestea ca fiind o „altă boală inventată”.

Atunci când la polisomnografie sau poligrafia cardiorespiratorie vezi pe ecran evenimentele apneice însoțite de scăderea oxigenului, este momentul în care știi că aceste probleme sunt reale și nu doar un produs al imaginației.

În România, somnologia a parcurs un drum lung până la afirmare, iar somnologia pediatrică este un domeniu în care s-au făcut primii pași și la noi în țară. În martie 2016 a avut loc în București o conferință de presă în care am comunicat rezultatele primului studiu din România care a evaluat riscul pentru tulburări de respirație în timpul somnului la copii și adolescenți. Cercetarea epidemiologică s-a efectuat în colaborare cu Institutul de Cercetare Gfk România, pe un eșantion de 1272 respondenți, în luna ianuarie 2015, iar rezultatele au arătat că 9,6% sau, cu alte cuvinte, 1 din 10 copii riscă să dezvolte tulburări de respirație în timpul somnului. Așa cum spuneam și atunci, era necesară obținerea unor date de prevalență referitoare la tulburările respiratorii în somn la copii, date care să reflecte dimensiunea reală și în România şi care să justifice efortul necesar pentru creșterea gradului de conștientizare, atât în rândul medicilor, al publicului larg, cât și efortul financiar al unui sistem de sănătate pentru diagnosticul, monitorizarea și tratamentul sindromului de apnee în somn la copii și adolescenți.

Ne propunem astfel să continuăm acest efort de cunoaștere și conștientizare în care integrarea noțiunii de timp și ritmurile biologice reprezintă o viziune dinamică în funcționarea organismului. Trainingul permanent și dezvoltarea centrelor de somnologie pediatrică în România reprezintă o prioritate pentru diagnosticul precoce și tratamentul tulburărilor de somn la copii și adolescenți.

În comentariul său de mai jos, Profesorul David Gozal, unul dintre liderii cei mai de seamă ai somnologiei pediatrice la nivel mondial, explică rolul și importanța specialiștilor de somn la copii:

“When reflecting on the sleep patterns of mammals in general, and that of humans in particular, a preserved physiological feature has been that sleep will be much longer and occupy a much greater portion of the circadian cycle during development. From an evolutionary perspective, considering the unique vulnerabilities associated with the sleep state, this would be tantamount to “suicide” unless sleep would fulfill a vital role in preserving the species.

Thus, it is clear that sleep in our youngest fulfills critical functions for their optimal growth and maturation and for their overall successful transition into adulthood. If we assign to pediatricians the role of not only helping children become healthy when they are sick, but also assume the responsibility of leading them to become healthy adults, then it is the role of the pediatric sleep specialist to assume that responsibility, and preserve and optimize sleep in children, cure any diseases that perturbs their sleep integrity, and advocate for prioritization of sleep quality and quantity in society to ascertain maximization of our children’s potential as they become adults.

Considering the unique interactions that exist between sleep and any other physiological system in our bodies, pediatric sleep physicians play a unique role and bear a unique responsibility in the integrative and personalized delivery of medical care that we all aspire to deliver to our patients. It is indeed a labor of love…! “