Imunitatea si somnul

Imunitatea si somnul

Contextul complicat al perioadei de pandemie și izolare a adus în prim plan sistemul nostru imun și factorii care îl influențează. Se discută frecvent în ultima perioadă despre anticorpi, limfocite, citokine, interleukine - „ soldații” sistemului imun.

Până când cercetările vor găsi noi soluții care să sprijine apărarea în lupta cu acest nou virus, în mare parte ne bazăm pe această „armată” cu care organismul ne protejează în fiecare zi.

Acest echilibru al proceselor fiziologice este cunoscut și ca HOMEOSTAZIE.

Alimentația, respirația, apa și somnul sunt necesități fiziologice de bază.

Există multe resurse implicate în studierea acestora și a modului în care dezechilibrul lor ne influențează. Viața modernă a modificat modul nostru de alimentație, obezitatea este în creștere atât la adulți dar și la copii iar durata medie a somnului se estimează că a scăzut cu aproximativ 1 oră şi jumătate faţă de acum 50-60 de ani.

În ultimii ani, cercetările s-au îndreptat și către ritmicitatea circadiană (zi-noapte) în secreţia multor mediatori imuni şi neuroendocrini şi identificarea consecinţelor tulburărilor de somn asupra răspunsului imun.

Sinapsa imunologică şi influenţa stadiilor de somn

S-a reuşit, astfel, determinarea nivelurilor mediatorilor implicaţi în inflamaţie, corelarea cu influenţa asupra etapelor de somn şi vice-versa, iar mai recent, studiile au fost aprofundate până la nivel molecular, fiind examinată activarea/inactivarea(up-/down-regulation) genelor ce modulează răspunsul imun.

În prima jumătate a nopţii, când predomină somnul cu unde lente – SWS (slow wave sleep) - scade nivelul cortizolului, iar între celulele prezentatoare de antigen (APC) şi limfocitele T helper (Th) se dezvoltă un mediu proinflamator favorabil sinapsei imunologice. APC face legătura între sistemul imun înnăscut si cel adaptativ (dobândit) prin intermediul secreţiei de IL-12, promotor al diferenţierii celulelor Th naive în Th1. Aşadar, pe lângă rolul cognitiv (consolidarea memoriei de lungă durată), somnul pare să prezinte importanţă şi în memoria imunologică.

Rolul important pe care îl are dezechilibrul la nivelul sistemului imun este deja bine documentat în diferite afecţiuni sistemice cardiovasculare, endocrine, metabolice.

Dezechilibrul sistemului imun poate explica apariţia şi acutizarea tulburărilor de somn din timpul bolilor infecțioase acute (gripă, hepatită, encefalită, meningită, HIV, etc)

Unii autori au demonstrat că persoanele care nu dorm suficient au un risc crescut de a dezvolta infecții, tocmai prin imunodepresia secundară oboselii[7].

Există o relație strânsă între somn/starea de veghe și diferite perioade evolutive ale bolilor infecțioase (incubație, debut, perioada de stare, convalescență) prin intermediul mecanismelor de apărare a organismului care participă în acest proces infecțios complex alături de o multitudine de factori: genetici, agresivitate agent patogen, imunitate gazdă, mediu, psiho-sociali, familiali, stres, etc.

Câteva exemple în acest sens: datele unor studii au arătat că adulții sănătoși imunizați împotriva gripei A în timpul deprivării parțiale de somn au prezentat titru de anticorpi scăzut la jumatate față de cei odihniți. Aceste diferenţe au fost înregistrate la câteva zile de la vaccinare, devenind nesemnificative după câteva săptămâni, probabil pentru că somnul „recuperator” a restabilit capacitatea răspunsului imun.

Restricţia somnului s-a corelat cu titru scăzut de anticorpi şi după vaccinarea pentru hepatita A (nivel III) și hepatita B (nivel III). În sens invers, după imunizarea împotriva hepatitei A, somnul a promovat răspunsul imun adaptiv Th1 și memoria imunologică.

Pierderea parțială cronică de somn este un fenomen care afectează mai frecvent persoanele care muncesc în ture. În studiile clinice, acestea au raportat mai multe cazuri de infecții decât persoanele a căror activitate profesională nu se desfășoară şi în ture de noapte. Deprivarea de somn este o consecinta și a numeroaselor afecțiuni ale somnului, una dintre cele mai cunoscute și importante prin consecințele pe care le are fiind apneea de somn.

Considerăm importantă conștientizarea rolului somnului şi a influenţei negative pe care o au tulburările de somn în veriga imunologică atât la copii, cât şi la adulţi.

Somnul trebuie luat în considerare atât în planul de prevenţie, cât şi în planul de tratament al bolilor cronice, durata somnului fiind un factor de risc potenţial modificabil, iar mici modificări în balanţa somn-veghe putând aduce reale beneficii pacientului.

© Asociatia pentru tulburari de somn la copii si adolescenti (ATSCA) 2021