Tulburari de somn in copilarie - Ghid pentru parinti

Somn la copii - Ghid pentru parintiProblemele de somn ale copiilor sunt printre cele mai disruptive probleme cu care se poate confrunta o familie. Copiii nu sunt singurii care sufera ci ii vor antrena in aceasta suferinta pe toti cei din jurul lor. Indiferent de varsta copiilor dvs., cu siguranta v-ati confruntat deja cu diferite probleme de somn. Poate ca uneori v-ati intrebat:

  • " Care este somnul normal pentru varsta copiilor?"
  • " Cum am putea sa rezolvam problema de somn mai repede?"
  • " Cum imi pot invata copiii un obicei bun de somn?"

 

In acest sens specialistii va ofera cateva sfaturi utile:

Primul an de viata

Nou-nascutii dorm in medie 16-18 ore/zi, impartite in cateva reprize. De la varsta de 2 luni pot sa doarma cel putin cinci ore in timpul noptii oferind sansa parintelui sa se apropie de un pattern de somn normal.

La sfarsitul primului an de viata, marea majoritate a copiilor dorm o lunga perioada noaptea, la care se adauga alte doua reprize de somn dimineata si dupa-amiaza – in total aproximativ 12-14 ore de somn/zi.

Pentru a evita problemele de somn din primele luni de viata ale copiilor este important ca:

  • bebelusul sa invete ca noaptea este "timpul pentru somn" si ziua "timpul pentru a fi treaz". Evitati joaca sau distractia/interactiunea in timpul noptii
  • patul este un loc potrivit pentru a dormi. Bebelusul va fi pus in patut cand este timpul pentru somn. Este important sa evitati sa-l adormiti in bratele dvs.,cu biberonul sau in incaperi destinate altor activitati
  • lumina sa fie stinsa sau redusa la o lumina de veghe
  • daca bebelusul plange este important sa va faceti simtita prezenta (pentru dezvoltarea increderii copilului) dar fara a da o amploare prea mare comportamentului – aranjati asternutul patutului, verificati scutecul dar fara a-l ridica pe copil din pat daca este posibil. Este suficienta o conversatie minimala.

EFORTURILE PARINTILOR DE A CONSOLA COPIII CARE PLANG NOAPTEA DE FAPT POT PERPETUA O PROBLEMA DE SOMN A COPIILOR

De la 1 la 3 ani

Aceasta este perioada in care creste gradul de independenta al copiilor. Ei invata sa mearga, sa vorbeasca, sa manance si sa se imbrace singuri. Dar de asemenea este foarte important sa invete sa adoarma singuri sau daca s-au trezit peste noapte sa revina repede la somn. La fel ca si atunci cand invata sa mearga, primii pasi sunt cei mai dificili.

Plansul copiilor in timpul somnului sau trezirile din somn in mijlocul noptii sunt printre cele mai frecvente plangeri ale parintilor atunci cand intra in cabinetul pediatrului sau a altor specialisti in sanatatea copiilor. Parintii simt ca aceste tulburari de somn ii exaspereaza. Adesea afirma ca "au incercat tot ce se putea" dar raman surprinsi atunci cand constata ca efortul depus de ei pentru a ameliora comportamentul copilului este de fapt un element de perpetuare a problemei. Parintii ridica copiii din pat cand acestia plang, le ofera mancare, ii leagana, le spun povesti inainte de a-i repune in pat. Sau in alte situatii le permit copiilor sa adoarma in fata televizorului.

Toate aceste eforturi creeaza un context favorabil pentru ca cei mici sa accepte sa adoarma doar in prezenta parintilor.

Pentru a depasi problemele de somn de la aceasta varsta este nevoie sa:

  • puneti copiii in pat treji, intr-o camera linistita si lipsita de zgomote sau alti stimuli. Unii copii simt nevoia de a avea jucaria sau patura favorita langa ei, elemente care le confera o stare de confort la adormire sau in caz de trezire peste noapte
  • parasiti camera dupa mesajul de noapte buna
  • daca copiii incep sa planga asteptati cinci minute ininte de a intra in camera lor
  • este suficient sa petreceti 2-3 minute din nou in camera copilului, fara sa-l ridicati din pat. Conversatia sa fie minimala. Apoi parasiti camera chiar daca copilul inca plange
  • daca copilul persista in a plange este important ca si dvs. sa perseverati in comportament si sa intrati din nou la intervale de 10 apoi 15 minute, fara a acorda o atentie deosebita situatiei
  • aceeasi rutina este valabila si in situatia in care copiii se trezesc din somn sau in timpul somnului de dupa amiaza

Pentru a asigura o consolidare eficienta a rutinei este important ca in urmatoarele seri sa adaugati cate 5 minute la intervalele de timp in care reactionati la plansul copiilor. Comportamentul dvs. de a intra si a iesi din camera lor dovedeste increderea dumneavoastra in abilitatea copiilor de a functiona independent.

Specialistii din domeniu ne asigura ca plansul din cadrul procesului de invatare a rutinei de somn nu are efecte nocive in dezvolatarea psihologica a copiilor. Este mai degraba mai dificil pentru parinti decat pentru copii.

De la 3 la 5 ani

Rutinele de somn raman in continuare foarte importante. Baia, un joc linistit sau o poveste inainte de culcare vor usura tranzitia de la starea de veghe spre cea de somn. Aceste activitati relaxante de asemenea constituie momente speciale petrecute cu copiii.

  • evitati activitatile antrenante sau povestile de groaza (inclusive jocuri pe calculator)
  • anuntati copiii din timp ca se apropie ora pentru somn sau ca povestea se va termina
  • rezistati solicitarilor pentru "inca o scurta poveste" sau "inca un pahar lapte/apa", Fiti consecventi seara de seara. Copiii vor invata o regula doar daca aceasta este respectata si de catre parinti.

Daca copiii refuza sa stea in pat folositi abordarea "usii inchise". Avertizati copiii ca trebuie sa stea in pat sau veti inchide usa. Nu incuiati copiii in camera pentru ca se pot speria. Doar tineti usa inchisa pentru un minut inainte de a o deschide si a reaminti regula:"daca stai in pat usa ramane deschisa". Copiii nu pot avea controlul situatiei. Daca tot nu stau in pat tineti usa inchisa mai mult timp. Puteti sa le vorbiti prin usa si sa-i incurajati sa respecte regula.

De la 6 la 12 ani

Dupa varsta de 6 ani problemele de somn scad ca frecventa. Majoritatea copiilor au invatat deja sa adoarma singuri si sa aiba un somn profund si odihnitor. Unii copii sunt matinali si se trezesc devreme, altii obisnuiesc sa adoarma mai tarziu. Aceste caracteristici legate de somn le puteti observa chiar de la o varsta mai mica a copiilor.

Pericolul care poate sa apara in acesta perioada este de a amana tot mai mult ora de somn. Copiii prefera sa stea in fata TV, sa citeasca sau sa-si faca temele cat mai tarziu. Copii au nevoie de un numar variabil de ore de somn si nu putem face comparatii nici chiar intre frati. Este o greseala sa trimitem copiii la culcare cu mult inainte sa fie pregatiti pentru somn. Dar un copil somnoros si obosit in timpul zilei trebuie sa va ingrijoreze.

Un somn insuficient ii poate face pe copii iritabili si morocanosi. De asemenea profesorii sau invatatorii va pot semnala ca le este greu sa se concentreze sau sa stea treji in timpul orelor. In astfel de cazuri primul pas il constituie revizuirea si corectarea orei de culcare.

Starea de somnolenta poate sa fie primul simptom al unei afectiuni neurologice-narcolepsia sau al unei tulburari respiratoriiapneea in somn. Copiii cu narcolepsie pot sa adoarma in timp ce vorbesc sau mananca sau chiar in timp ce merg cu bicicleta. Ei pot avea dificultati in controlul sistemului muscular sau pot chiar sa se prabuseasca in situatii in care sunt foarte emotionati. Copii cu apnee in somn pot sa aiba un sforait sonor si, in unele cazuri, dureri recurente de cap in cursul diminetii sau infectii frecvente ale cailor respiratorii. Oricare din aceste simptome impun vizita la medic.

De la 12 la 20 de ani

Dupa mica copilarie in acesti ani are loc cea mai mare crestere si dezvoltare a corpului. Studiile ne arata ca adolescentii au nevoie de o ora de somn in plus in fiecare zi fata de perioada anterioara, in medie 9 ore de somn pe noapte. Dar cei mai multi isi reduc cantitatea de somn cu o ora sau doua si in consecinta apare oboseala la scoala. In plus, in weekend se vor trezi din somn foarte tarziu in incercarea de a recupera orele pierdute.

Parintilor le este cel mai greu sa inteleaga care este comportamentul de somn normal pentru un adolescent. Amanarea orei de somn, temele si programul de scoala, utilizarea alcolului si tutunului vor afecta somnul. De asemenea tulburarile psihice, ca depresia sau anxietatea, isi vor pune amprenta asupra somnului. In timpul anilor de adolescenta doua tulburari sunt frecvente:

Delayed sleep phase syndrome – adolescentii nu pot adormi pana la 3-4 a.m si au probleme dimineata la trezire. Aceasta problema ii afecteaza in special pe parinti care trebuie sa isi asume responsabilitatea de a trezi copiii.

Adolescentii cu acesta tulburare reactioneaza bine la un tratament de weekend: daca nu vor dormi vineri noaptea si nici in ziua urmatoare, se vor simti suficient de obositi sambata seara si vor adormi in jur de ora 12 a.m. Duminica vor trebui sa respecte ora de trezire din cursul saptamanii. Dupa acest weekend ar trebui sa respecte aceeasi ora de culcare si de trezire toata saptamana.

Narcolepsia – atacuri de somn necontrolate de mai multe ori pe zi, halucinatii bizare auditive sau vizuale la adormire, episoade in care nu pot sa vorbeasca sau sa se miste la culcare sau la trezire si episoade de pierdere brusca a tonusului cu durata de la cateva secunde pana la 30 minute. In stadiile incipiente ale acestei tulburari adesea se plang de dificultati la trezirea dimineata – pot fi confuzi, agresivi sau agresivi verbal.

Deoarece somnolenta este intalnita in mod obisnuit la adolescenti, adesea este neglijata pana cand nu apar si alte simptome. Diagnosticul precoce este important deoarece oboseala perturba performantele scolare si copiii pot fi catalogati drept "lenesi" sau "sfidatori". Adolecentii cu narcolepsie au nevoie de program regulat de somn si adesea de tratament medicamentos.

Alte tulburari ale somnului

Anumite probleme de somn sunt mai des intalnite la varsta pediatrica desi ele pot aparea si in viata adulta

  • Somnambulismul – episoadele tipice implica doar ridicatul in pat. Insa unii copii merg in somn si uneori se comporta ca si cum ar dori sa evadeze. Somnambulismul este mai frecvent la copiii cu varste cuprinse intre 4 si 8 ani. Apare de obicei in prima 1/3 a noptii , in timpul somnului profund. Cel mai adesea aceste tulburari de somn sunt inofensive si nu necesita tratament medicamentos. Totusi ar trebui luate unele masuri de precautie pentru a preveni accidentarea copiilor.
  • Pavorul nocturn – copiii se ridica in sezut si tipa, transpira, sunt congestionati la fata dar nu sunt treji. Incercarea de a-i linisti nu are efect. Daca se trezesc, copilul sunt confuji si dezorientati. Dimineata nu isi pot aminti nimic din cele intamplate. Pavorul nocturn apare de obicei intre varsta de 4 si 12 ani, tot in prima 1/3 a noptii. Parintii pot doar sa stea langa copii si sa-i asigure ca "totul este in regula". Crizele de pavor nocturn scad ca frecventa pe masura ce copiii cresc.
  • Cosmarurile – copiii inspaimantati adesea povestesc ceea ce au visat. Apar spre dimineata, in somnul REM – somnul cu vise. Sunt mai frecvente intre 3 si 6 ani, apoi frecventa lor scade.
  • Enurezisul nocturn – unul din trei copii in varsta de 4 ani inca uda patul noaptea in somn. Specialistii in somn considera enurezisul o tulburare cand el apare dupa varsta de 5 ani. Totusi 1 din 10 copii cu vrasta de 6 ani si 1 din 20 de copii cu varsta de 10 ani continua sa ude uneori patul noaptea. Desi parintii si copiii se ingrijoreaza, enurezisul adesea dispare de la sine de-a lungul timpului. Asta nu inseamna ca trebuie ignorat. Grijile si rusinea ii vor impiedica pe copii sa petreaca nopatea la un prieten sau sa mearga in tabara si acesta va dezvolta o stima de sine scazuta. Medicul de familie, pediatrul sau specialistul in somn vor investiga o posibila tulburare medicala si va vor sugera cateva strategii comportamentale.
  • Leganatul capului si al corpului – copiii adesea executa anumite miscari ritmice inainte de somn, miscari care au un efect de linistire. Aceste miscari diminua sau dispar pana la varsta de 4 ani.

Cand cerem ajutor

Daca intampinati dificultati in a gasi solutii pentru problemele de somn ale copiilor va puteti adresa medicului, respectiv specialistului de somn.

Informatiile furnizate de dumneavoastra ca parinti sunt foarte importante pentru medic. La intalnirile cu acesta vi se va da un jurnal de somn pe care sa il completati de-a lungul unei saptamani, pentru a stabili programul de somn si de activitate al copiilor. Se va face un examen complet fizic si psihologic. Urmatorul pas adesea consta in stabilirea unor strategii comportamentale care vor imbunatati calitatea somnului.

Anumite simptome vor necesita si alte metode de diagnostic: investigatii în timpul zilei si investigatii nocturne – pulsoximetria, poligrafia, polisomnografia - toate acestea vor fi apoi adaptate individual fiecărui copil în funcţie de vârstă si simptomatologie.

Unele dispozitivele de înregistrare in timpul noptii pot fi folosite la domiciliu iar altele mai sofisticate necesita monitorizarea intr-un laborator de specialitate. Nu este nimic dureros si nu se folosesc metode invazive precum ace, seringi etc.

Aceste dispozitive inregistreaza multipli parametrii in timpul somnului. Cu ajutorul unor canule nazale se monitorizeaza respiratia pentru a identifica pauzele in respiraţie. Efortul respirator este analizat cu ajutorul a doua benzi elasice plasate la nivelul toracelui şi abdomenului iar oxigenarea corpului, este apreciată prin montarea unui pulsoximetru pe unul din degetele de la mâna.

Următorul pas este interpretarea datelor care se va face de catre specialisti cu experientă pediatrică iar ulterior se va stabili semnificatia clinică a interpretărilor efectuate si necesitatea tratamentului.

Pentru a avea o rutina buna de somn:

  • Pastrati un program regulat pentru culcare si ora de trezire
  • Fiti consecventi in aplicarea rutinei de somn! In primii ani o poveste sau mai tarziu o activitate relaxanta vor incuraja un somn bun.
  • De la inceput incurajati copiii sa adoarma singuri, in patul lor
  • Urmati si dumneavoastra propriile reguli in ceea ce priveste somnul. Incercati sa aveti un somn odihnitor pentru a putea sa functionati optim in timpul zilei.

Alte informatii

Somnul nu reprezinta doar "o intrerupere" a vietii de zi. Este o stare activa, fiind esential pentru refacerea corpului si creierului.

Aproximativ 84 de tulburari ale somnului pot afecta sanatatea si calitatea vietii. De asemenea pot periclita sanatatea publica prin contributia la accidentele de masina sau industriale. Aceste tulburari de somn includ dificultati de adormire, treziri nocturne, somnolenta diurna, tulburari respiratorii, tulburari musculare, cosmaruri etc. Tulburarile de somn pot pune viata in pericol!

Diagnosticul si tratamentul tulburarilor de somn necesita interventia unei echipe formata din pediatru, medic ORL, psihiatru/psiholog, neurolog, endocrinolog, cardiolog, nutritionist etc.